Sony A9 s-a lansat în Mai 2017 și a devenit vârful de gamă din acea perioadă pentru camerele mirrorless Sony. Toate noutățile pe care le aducea în materie de autofocus întrecea atunci orice alt competitor. Body-ul încă se poate cumpăra la prețul de 16.999 lei, deși, între timp a fost lansat și a9 II sau alte modele pe modul CROP ce au împrumutat anumite funcții. Prietenii de la Sony mi-au trimis în teste body-ul de a9 alături de două obiective, Sony FE 85mm F1.8 și Sony FE 100-400mm F/4.5-5.6 GM, ambele fiind demne de acest body. În rândurile de mai jos voi face uneori și comparații cu body-ul pe care îl dețin, Sony a6400, lansat în Iunie 2019, acesta împrumutând anumite funcții. Fotografiile ce însoțesc acest articol sunt jpeg-uri scoase direct din cameră, fără să intervin asupra lor.

Ieșind în evidență pentru 693 de puncte de focus și pentru viteza obturatorului ce poate fi până la 1/32000 (a 32000-a parte dintr-o secundă, ceea ce reprezintă un timp extrem de scurt, aceste setări fiind utile când există foarte multă mișcare în fotografie), în timp ce majoritatea camerelor se opresc la 1/4000, A9 și-a câștigat încă de la început titlul de cea mai bună cameră pentru fotografia de sport și wildlife (desigur, e potrivită pentru ORICE tip, însă pentru acestea excelează).

A9 este un body ce cântărește 673g, fapt ce ajută la o bună prindere și la stabilitate atunci când avem atașate obiective grele. Am fost bucuros să descopăr foarte multe rotițe de setări pe partea superioară ce simplifică foarte mult munca fotografului, fără să mai fie nevoie de a seta scurtături în taste, acelea putând fi folosite pentru alte chițibușuri. În partea superioară găsim o rotiță ce setează modul de fotografiere: single, rafală (pe trei trepte de viteză), temporizator și braketing. Imediat sub rotiță există un inel ce schimbă modul de focalizare, MF, DMF, AF-C, AF-S, iar în partea dreaptă avem clasica rotiță cu modurile auto, manual, priotitate diafragmă, etc., și rotiță ce modifică luminozitatea fotografiei, fiind ușor de subexpus sau supraexpus atunci când e nevoie.

În spatele declanșatorului și lângă ecran, în dreapta sus, găsim cele două rotițe ce modifică diafragma și timpul de expunere. Pe lângă toate aceste există și butoanele ce se pot seta după bunul plac și în acest fel vă veți personaliza foarte ușor camera. La capitolul conectivitate, A9 dispune de mufe audio de tip jack 3.5mm atât pentru microfon cât și pentru căști, ieșire micro-hdmi pentru semnal video, conector micro-usb pentru încărcare, un conector PC terminal pentru conexiunea cu blițuri externe dar și o mufă ethernet pentru transferul de imagini direct prin FTP. Camera suportă două carduri SDXC de mare viteză și beneficiază de noul model de baterie, NP-FZ100 (2280mAh).

Pentru că este primul body full-frame pe care am ocazia să-l testez, am fost atras să încerc câteva setări în mod special, în așa fel primind răspuns pentru întrebările mele (poate și ale voastre).

Ce se întâmplă când pui un obiectiv crop pe un sensor full-frame?

Sony A9 + Sony 16-50mm F3.5-5.6 OSS

Sony A9 + Sony 16-50mm F3.5-5.6 OSS + CROP MODE

Pe lângă acest reglaj fin pentru obiectivele ce nu sunt full-frame, mi-a plăcut foarte mult funcția de crop din cameră, fiind utilă în situațiile de wildlife când ai nevoie să te apropii și mai mult de subiect, chiar dacă deja ai 400mm (cum a fost cazul meu).

Încă o curiozitate personală a fost gama dinamică a body-ului. Am vrut să văd câtă informație reține RAW-ul unei fotografii subexpuse. Mai jos puteți vedea rezultatul.

La capitolul video camera stă foarte bine, chiar și în lumină slabă. Aveți mai jos câteva sample-uri la diferite rezoluții, dar și un test de ISO.

Sony FE 100-400mm F/4.5-5.6 GM

Voi vorbi despre el întâi pentru că am fost foarte entuziasmat să testez un tele și în parcursul meu fotografic chiar mi-am achiziționat un obiectiv de 500mm cu focus manual (ceva foarte prost, nu vă recomand, dar e util în unele situații când subiectul stă aproape nemișcat) cu care m-am tot chinuit, mai ales că avea o distanță minimă de focus de vreo 15 metri. Am avut acum ocazia să testez acest monstru din seria G Master care are foarte multe funcții, toate acestea oferindu-vă un avantaj proporțional cu prețul.

Acesta are un autofocus foarte rapid datorită motorului dublu și sistemului Direct Drive SSM ce oferă o acuratețe remarcabilă și menține subiectul în focus chiar și atunci când este în mișcare. Obiectul este destul de compact și ușor dacă îl comparăm cu altele din aceeași gamă (de la alți producători), cântărind doar 1395 de grame și ajungând la o lungime de 205mm. Obiectivul nu dispune de inel de diafragmă, însă aveți foarte multe funcții direct pe carcasa acestuia.

F5.6, 400mm, ISO 160, 1/200

În primul comutator puteți alege între focus automat sau manual, în al doilea puteți stabili pe ce distanță să lucreze focalizarea, în toată gama sau îi impuneți să nu focalizeze la mai puțin de 3m.

F4.5, 100mm, ISO 250, 5′

Al 3-lea comutator vă oferă posibilitatea să porniți-opriți modul de stabilizare optică (vă recomand să-l țineți mereu pornit), iar cel de-al 4-lea vă lasă să alegeți între două moduri, neexplicate pe carcasă, modul 1 fiind pentru fotografie generală, modul 2 fiind pentru „panning”, acea mișcare rapidă pe orizontală atunci când urmăriți o pasăre în zbor, de exemplu.

F6.3, 400mm, ISO 200, 1/100

Tot pe corpul obiectivului există un inel ce reglează modul de funcționare al inelului de zoom, dacă îl doriți mai ușor de mișcat sau mai greu, în acest fel putând bloca și acel „zoom creep”, momentul când țineți camera cu obiectivul în jos și acesta se „deschide” la maximum, din cauza greutății sticlei din interior.

F5.6, 400mm, ISO 400, 1/1600

Obiectivul dispune și de trei butoane personalizabile pe care puteți seta anumite funcții dorite de voi. Parasolarul ce este de o calitate premium, beneficiază și de un înveliș de catifea pe interior pentru a atrage orice particule de praf zboară prin fața obiectivului, evitând fotografierea lor. Acesta are și o mică fereastră prin care puteți roti de filtrele de polarizare cirulară, dacă montați așa ceva pe obiectiv (filet 77mm).

F6.3, 400mm, ISO 250, 1/200

Obiectivul dispune și de o tălpiță pentru trepied, fiind foarte utilă pentru așteptări îndelungate pe teren, cu un asemenea obiectiv nemaiputând să puneți camera pe trepied pentru că obiectivul vă forțează zona frontală și riscați să rupeți baza camerei sau chiar prinderea de la senzor, acestea nefiind în balanță. Încă o funcție ce mi-a plăcut a fost distanța minimă de focus de numai 0.98m, putând face chiar fotografii macro, nu doar close-up.

F5.6, 400mm, ISO 640, 1/100

CROP

Fotografii EDITATE – Sony FE 100-400mm F/4.5-5.6 GM

Sony FE 85mm F1.8

Așa cum majoritatea dintre pasionații de fotografie știu, distanța focală de 85mm e considerată cea mai bună pentru ședințele foto, pentru fotografia de portret. Aceasta ajută la separarea subiectului de fundal și realizarea unui bokeh foarte plăcut. Obiectivul este destinat camerelor full-frame, deși poate fi montat și pe body-uri crop, însă veți avea un factor de mărire de 1.5, ajungând la aproximativ 127.5mm, ceea ce nu e rău, însă distanța față de subiect devine mai mare. Nu face parte din gama G Master sau Master, însă calitatea sticlei este una foarte bună, având și obiectivul 50mm 1.8 de care sunt foarte mândru și care mi-a oferit super fotografii.

Am încercat să pun obiectivul în mai multe situații și sper că am acoperit o plajă cât mai mare.

F1.8, 1/500, ISO 100

F1.8, 1/2500, ISO 100

F1.8, 1/500, ISO 100

F1.8, 1/8000, ISO 320

F1.8, 1/2500, ISO 100

F1.8, 1/1600, ISO 100

F2.5, 1/1250, ISO 100

F2.5, 1/2000, ISO 100

F1.8, 1/5000, ISO 100

F1.8, 1/5000, ISO 100

F5, 1/1000, ISO 100

Fotografii EDITATE – Sony FE 85mm F1.8

Concluzie

A9 este un body excelent, încă face față cu brio la cerințele actuale, deși e lansat în urmă cu peste trei ani. Îmi place foarte mult că este un body solid și foarte rezistent. Accesibilitatea ușoară la multe funcții îl face potrivit pentru orice fotograf ce își dorește să facă setările cât mai rapid, să nu piardă subiectul din cadru. Rotițele presetate cu funcțiile importante, dar și butoanele personalizabile aduc un principal avantaj față de body-ul cu care fotografiez în fiecare zi, a6400. Foarte util este un full-frame, mai ales pentru evenimente, dacă fotografiați diverse petreceri sau chiar si landscape. Unghiul mai larg se potrivește multor scenarii și multor fotografi. Partea interesantă e că nu am găsit foarte multe diferențe, nu am găsit funcții majore la A9 pe care să nu le am la a6400. Ba chiar mi-a displăcut ceva… monitorul de la A9 nu se rabatează la fel de mult, un capitol important când vine vorba de fotografia din locuri mai puțin accesibile, de la înălțime sau chiar de la nivelul solului, a6400 având un avantaj aici. În rest? Obiectivul 100-400 e superb, focusul este foarte precis și rapid. Am cuvinte de laudă și despre 85mm 1.8, însă parcă nu am rămas uimit… Îmi place bokehul, e foarte rapid și nu ratează niciodată zona de focus sau chiar ochiul dacă vorbim despre un subiect la o ședință foto. Prețurile, însă… La momentul scrierii acestui articol, body-ul Sony A9 costă 16.999 lei, obiectivul Sony FE 100-400mm F/4.5-5.6 GM costă 13.499 lei, iar Sony FE 85mm F1.8 doar 2.999 lei. Cel de care am rămas plăcut surprins a fost obiectivul 100-400 și vi-l recomand cu foarte multă căldură, chiar și pentru un test, încercați-l și o să vă îndrăgostiți.